joi, 22 aprilie 2010

Not a good day

am inceput ziua destul de bine, sa zicem (acuma cand stau sa ma gandesc, poate nu a fost ok de la inceput ... ). m-am trezit pe la 11, m-am pregatit cu tot ce trebuie pentru o zi de cursuri: cafea+tigara, verificarea mail-ului, mancat uitandu-ma la unul din serialele mele, telefoanele incepand sa sune de pe la 12. totul normal ...

nu merg la primul curs.
intentionez sa merg la al doilea curs, cand ma suna prietenele si prietenii ca sunt in marty: "hai la cafea!". nah bine, ma duc la cafea. intre timp, vine un prieten pe la mine, mai stam la povesti. plec mai tarziu.

ajung. masa plina. ma enervez, dumnezeu stie de ce (poate ca si eu :P). vorbesc. multa energie in mine.
nu mergem nici la al doilea curs.
plecam din marty ... hai sa ne plimbam un pic. mergem, mergem. ne prinde ploaia. ploaie superba de primavara. scurta, cu stropi mari de tot. imi venea sa tip, sa ma dezlantui ca o furtuna in mijlocul strazii. vroiam ca toti sa stie ce simt, pe propria lor piele. vroiam sa impartasesc totul, si totusi nimic. vroiam doar sa stau in ploaie si sa simt picurii peste mine, invaluindu-ma cu prospetimea, lejeritatea, libertatea lor.

dar ploaia nu a durat mult, si am mers mai departe.
am ajuns la ultimul curs. am facut glume pe tema "flacara violet". am ras. am plecat. se facuse 7 si ceva deja.

fuga in camin. de la 8 aveam sedinta. hai sa mananc ceva: nelipsitul si obisnuitul ton cu porumb. dau sa deschid conserva, se rupe cheita, ma tai. o taietura cat casa de mare. dar MARE si LUNGA!!! (prietenii pot confirma). "suuuper!". chinuie-te, cu cafea in mana, cu tigara pe unde apucam, cu telefonul la ureche ...

ajuns la sedinta, cu o mica intarziere. am stat 2 ore si jumatate la una dintre cele mai inutile si plictisitoare sedinte (poate inutila nu, dar nu aveam nici un chef).
fetele mele ma asteptau pe piezisa, gasisera masa, loc, bautura, tipi draguti. totul era pregatit, mai lipseam doar eu.

ajung intr-un final fericit si eu, pe la 10 jumate. stam, bem, fumam, radem, ne prostim. la un moment dat, ma mut pe scaunul unei prietene. stau ce stau, si numa' vad ca pic ... pe jos. s-a rupt scaunul. "suuuper!", din nou... ce ma mai asteapta??!!

trecem peste momentul penibil ... ma suna alte prietene care erau pe drum cu trenul spre bucuresti (congres). sa ies repede sa vorbesc cu ele la telefon. in drumul meu spre usa, ma impiedic de un scaun si cad. "suuuuper!", din nou ... serios, ce pana mea se intampla??!! se poate si mai rau??!!

in fine, trecem peste toate lucrurile penibile si jenante. ne-am hotarat cu fetele sa mergem intr-un club dupa, toate aveam chef. pana la urma, nu am mai mers nicaieri, ca le-a apucat somnul si durerea de cap. dar nu puteam sa ma opresc a ma intreba ce s-ar mai fi putut intampla daca ajungeam si acolo.

recapituland, m-am taiat groaznic, de zici ca am facut-o intentionat. am cazut cu un scaun. m-am impiedicat si am cazut intr-un bar plin, plin de lume.

ce zi ... acuma stiti toti. sa nu rupeti monitorul de ras, cand o sa va imaginati toate cele de mai sus.

si am ajuns in camera, nu mi-e somn. ma pregatesc sa ma uit la ceva serial.

si m-a cuprins un sentiment care nu imi place deloc: mi-e dor de tine!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu